• Acasă
  • Despre noi
  • Autori
  • Mărturii
  • Arhivă
  • Trimite Articol
  • Contact

WORLDIT

Lumea în 1 și 0.

  • Știri
    • Tehnologie
    • Tehnologie mobilă
    • Securitate
    • Developers
    • Știință
    • Benzi desenate
    • Jocuri
    • Intern
  • Tehnic
    • Browser
    • C#
    • C/C++
    • Challenge
    • HTML/CSS
    • Javascript, Ajax, jQuery
    • Open Source
    • PHP
    • Python
    • Securitate IT
    • Socializare
    • WordPress
    • Altele
  • Recenzii
  • Interviuri
  • Evenimente

Cum ne afectează Google memoria?

11
  • Publicat de Andrei Avădănei
  • în Altele · Securitate IT · Socializare
  • — 17 iul., 2011 at 2:11 pm

Informaţiile nu au fost niciodată mai accesibile şi mai uşor de stocat ca în acest mileniu. În câteva secunde, Internetul ne ajută să găsim răspunsuri la cele mai ciudate întrebări care acum câţiva ani le găseau doar cei cu relaţii aranjate bine. Nici nu suntem nevoiţi să ne reamintim informaţia – pur şi simplu ne uităm după ea.

Evident, această natură a stocării informaţiei a ridicat curiozităţi unor psihologi. Aceştia au fost curioşi să afle cum reacţionează memoria noastră la acest depozit de informaţie omniprezent. Ei au remarcat că toţi studenţii care se aşteaptă să aibă acces la informaţie în viitor, îşi reamintesc mult mai puţină informaţie. Dar există şi o latură pozitivă – majoritatea îşi reamintesc foarte bine unde pot găsi din nou aceata informaţie ( da, e vorba de motoarele de căutare; puteţi arunca şi o privire peste „Internetul fără motoare de căutare” ).

Studiul a fost purtat pe experimente solide a unor jocuri speculative de-a lungul anilor. În 2008, Nicholas Carr a provocat publicul prin întrebarea „Google ne face mai proşti?” ce a fost inclusă într-un articol care a ridicat problema slăbirii puterii de memorare, alături de alte posibile probleme de sănătate. În cartea ce a scris-o mai târziu, Carr a afirmat:

“The Web provides a convenient and compelling supplement to personal memory, but when we start using the Web as a substitute for personal memory, bypassing inner processes of consolidation, we risk emptying our minds of their riches.”

Criticii l-au atacat pe Carr afirmând că are foarte puţine evidenţe pentru argumentele sale. Alţii au sugerat chiar diferite moduri în care Internetul ne afectează capacitatea de memorare. Evan Ratliff a citat munca unui psiholog de la Harvard, Daniel Wegner, ce a notat că oamenii se bazează mereu pe o formă de memorare la comun. Spre exemplu, unul dintre partenerii unui cuplu ar putea fi bun la memorarea datelor aniversare, în vreme ce al doilea poate reţine foarte bine personele cunoscute. Împreună, ei au o „memorie tranzacţională”, un depozit colectiv de informaţii la care ambii au acces.

“Perhaps the Web, then, is like a spouse who is around all the time, with a particular knack for factual memory of all varieties… There have to be doctoral students out there right now, working on clever studies about what having Google in your pocket does to your retentive abilities.”, spune Ratliff. Studiul a fost facut de Betsy Sparrow, Jenny Liu si Daniel Wegner.

La început, Sparrow a demonstrat că studenţii din SUA se gândesc la computere atunci când se confruntă cu întrebări dificile. Computerele sunt conectate instinctiv la conceptul de cunoştinţe ce lipsesc. Sparrow a recrutat 46 de studenţi şi le-a adresat o serie de întrebări. Apoi, au văzut o listă de cuvinte scrise în diferite culori şi le-a cerut să denumească culorile fiecărui cuvânt. Oamenii, în general, au nevoie de mai mult timp pentru a-şi focaliza atenţia asupra culorii dacă se confruntă cu un cuvânt ce le atrage atenţia.

Sparrow a observat că după ce au primit întrebări la care nu au putut răspunde, reacţia voluntarilor a fost mai înceată la cuvintele din sfera computerelor precum „Google”, „browser”, „Internet” decât la cele care nu au legătură precum „telefon”, „hârtie”, „creion”.

“It seems that when we are faced with a gap in our knowledge, we are primed to turn to the computer to rectify the situation.”, spune specialista.

Sparrow a făcut un alt experiment cu ajutorul a 60 de studenţi ce i-a pus să citească 40 de enunţuri iar apoi să le scrie în computer. Experimentul a continuat prin explicarea participanţilor la experiment că sunt nevoiţi să scrie pe hârtie cât mai multe îşi amintesc, dar acest lucru a fost transmis în două moduri diferite. Ea a remarcat că voluntarii şi-au amintit mai puţine afirmaţii dacă li s-a spus la început că informaţiile vor fi salvate şi accesibile după ce au fost scrise pe computer, în defavoarea celor care ştiau că răspunsurile scrise pe computer vor fi şterse.

“Since search engines are continually available to us, we may often be in a state of not feeling we need to encode the information internally. When we need it, we will look it up”, spune Sparrow. Asta infirma faptul ca informatia accesibila slabeste puterea de memorare.

Sparrow a repetat experimentul cu 28 de studenţi dar de această dată a scris pentru fiecare enunţ în parte dacă ce vor scrie pe computer va fi salvat, va fi salvat într-un anume folder sau va fi şters. Au văzut apoi 30 de enunţuri, jumătate dintre ele fiind identice cu cele văzute anterior şi jumătate au fost modificate subtil. Când au fost întrebaţi dacă sunt identice cu ce au citit, studenţii s-au descurcat mai slab dacă au ştiut că toate enunţurile lor sunt salvate. Ca la experimentul precedent, prezenţa datelor undeva nu i-a obligat să şi memoreze informaţia. Totuşi, când li s-a cerut să determine care enunţuri au fost şterse şi care au fost salvate, studenţii s-au descurcat mai bine la depistarea celor salvate decât la cele care erau şterse. Practic, ei au reuşit să memoreze ce informaţie ar putea fi accesibilă mai târziu dar nu au memorat informaţia concret.

Într-un ultim experiment, Sparrow a lucrat cu 34 de studenţi care se aşteptau ca toate enunţurile să fie salvate în câteva foldere generice „Facts”, „Items”, „Info” etc. Când li s-a cerut să scrie cât mai multe enunţuri posibile, aceştia şi-au amintit un sfert din ele. Dar când Sparrow le-a oferit identificatori vagi (precum, „În ce folder se află enunţul în care este precizat worldit.info?”), aceştia au reuşit să-şi reamintească locaţia exactă a jumătate dintre enunţuri.

“This is preliminary evidence that when people expect information to remain continuously available (such as we expect with Internet access), we are more likely to remember where to find it than we are to remember the details of the item.”, concluzioneaza Sparrow.

Concluzia este una evidentă iar rezultate reprezintă o versiune extremă a ceea ce se întâmplă prin intermediul conexiunilor sociale. În relaţii, chiar şi la serviciu, nicio persoană nu simte nevoia de a memora tot pentru că se poate baza pe alţii pentru a acoperi golurile atunci când este nevoie. Noi stocăm informaţiile în conexiunile noastre sociale, precum şi în creierele noastre. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu nişte cărţi de referinţă. E posibil să nu ne amintim toate detaliile dintr-o carte dar putem să ne formăm o idee şi să ştim că putem găsi o anumită particularitate în ea. Internetul e acelaşi tip de memorie externă, dar la o scară mult mai mare.

“[Our] results suggest that processes of human memory are adapting to the advent of new computing and communication technology. Just as we learn through transactive memory who knows what in our families and offices, we are learning what the computer “knows” and when we should attend to where we have stored information in our computer-based memories. We are becoming symbiotic with our computer tools, growing into interconnected systems that remember less by knowing information than by knowing where the information can be found.”, concluzioneaza Sparrow.

Actul de a căuta informaţia devine din ce în ce mai uşor odată cu devenirea motoarelor de căutare o parte centrală a software-ului utilizat. GMail, spre exemplu, este gândit şi structurat în jurul motorului de căutare, în defavoarea folderelor. Totul, de la foldere la pozele de pe Flick3 pot fi etichetate pentru a fi mai uşor de găsit. Preferăm să memorăm unde am salvat o informaţie sau prin ce operaţiuni sau cuvinte cheie putem ajunge la ea decât să memorăm informaţia respectivă. Aş putea spune chiar că semănăm cu o bază de date ce se bazează pe chei unice pentru a simplifica arhitectura în sine. De ce să memorăm toată informaţia când ştim să o accesăm pe baza unei chei ori de câte ori avem nevoie?

E bine asta? Fiecare dintre noi poate decide. Evident, părerile sunt împărţite între specialişti şi nu numai. Cert este că informaţia e în mâna noastră şi nu ne rămâne decât să învăţăm să o folosim în scopuri cât mai productive. Noi suntem generaţia care are totul la câteva click-uri distanţă, noi putem revoluţiona tot şi putem folosi foarte multe interconexiuni de informaţii fără a şti neapărat toată informaţia ce o folosim la cel mai mic detaliu. Nu trebuie să ştim tot ca să fim capabili să inventăm, trebuie să ştim ce trebuie să interconectăm pentru a da naştere unor lucruri noi!

Etichete: capacitatea de memorarecum ne afecteaza googleGooglememoriamotorul de cautareTehnic

— Andrei Avădănei a scris 1246 articole

Andrei scrie pe worldit.info din vara lui 2011. Este fondatorul Asociatiei Centrul de Cercetare in Securitate Informatica din Romania - CCSIR si coordoneaza DefCamp, cea mai importanta conferinta de securitate informatica & hacking din Europa Centrala si de Est. Andrei ofera in cadrul Bit Sentinel servicii de securitate informatica, penetration testing, security management, recuperarea de pe urma unui atac cibernetic, training-uri si workshop-uri.

  • Articolul anterior Google+ este invadat de femei?
  • Articolul următor Guvernul SUA – ne trebuie un Internet nou!

11 Comentarii

  1. Alex spune:
    iulie 17, 2011 la 3:19 pm

    Știu că probabil nu-mi vei aproba sau vei șterge ce am scris, dar oricum:
    Când te inspiri dintr-un articol care nu e scris de tine, etic e să faci link spre el. Pe lângă asta, a te inspira e una, a traduce (+prost) pe de altă parte e alta.
    Sursa

  2. Andrei Avădănei spune:
    iulie 17, 2011 la 3:27 pm

    Salut, Alex,

    1. Arunca o privire in articol si vei vedea sursa.
    2. As vrea te rog sa-mi arati unde am tradus gresit sau unde am interpretat gresit pentru ca ultima data cand am verificat nu eram un robot care sa aiba aceeasi capacitate de concentrare si dupa 1,500 de cuvinte scrise. Totusi, tind sa cred ca am interpretat binisor ce a spus doamna Sparrow.

    Sursa care mi-o sugerezi tu este defapt un rezumat comparativ cu articolul ce l-am folosit ca sursa. Ar trebui sa arunci o privire in articol si apoi in comentariul acesta. Vei vedea ca exista doua link-uri identice. Mai mult, sursa care mi-o sugerezi tu nu face trimitere la documentatia originala deci poate fi considerat nul.

    Oricum, chiar ar fi trebuit sa-ti sterg comentariul pentru ca dupa ce incerc sa aduc o informatie care nu o gasesti pe toate tabloidele in Romania, te trezesti tu, omul care vrea sa faca dreptatea si care nu depui nici cel mai mic efort pentru a te asigura ca nu te faci de ras. Cu ce ai venit constructiv la articolul asta? Aveam si formular de contact. Eu nu fur munca altora, cauta-ti un alt loc de joaca. 🙂

  3. Alex spune:
    iulie 17, 2011 la 3:31 pm

    Doar la o aruncare de privire: evidențe? really? evidences = dovezi
    Il poți șterge, nu mă deranjează. Nu sunt cititor al site-ului, am dat click pe link din feedul unui prieten.

  4. Andrei Avădănei spune:
    iulie 17, 2011 la 3:34 pm

    Bravo, de Craciun vei primi un os din partea mea pentru atentie la detalii. Se pare ca prea multa atentie ti-am oferit, imi cer scuze. 🙂

  5. Alex spune:
    iulie 17, 2011 la 3:36 pm

    Fără jigniri „subtile” de genul, că nu sunt necesare 🙂 De preferat să primești tu mai mult talent de ziua ta. Și eventual mai mult respect.

  6. Ionut spune:
    iulie 17, 2011 la 5:29 pm

    Nu stiu daca ai ajuns si tu la aceeasi concluzie dar eu dupa ce am terminat facultatea tind sa cred ca am deprins mai mult modul de cautare a raspunsurilor decat memorarea tonelor de infomatie.

    Apropo la mica discutie contradictorie … atata timp cat nu esti un imbecil care copiaza cuvant cu cuvant doar de dragul de a avea articole si a face trafic pe seama altora nu vad nimic rau in a traduce, eventual a completa acolo unde e cazul un alt articol uat din afara tarii.
    Zic din afara tarii pentru ca celor care scriu in engleza putin le pasa de articolele pe care romanii le traduc (cat trafic de pe google.ro sa se duca la articolul in romana si sa nu se mai duca la cel original din engleza – 0,001%)

    • Andrei Avădănei spune:
      iulie 17, 2011 la 5:38 pm

      Salut, Ionut,

      Concluzia acestor persoane este cat se poate de realista si o spun din perspectiva situatiei mele. Am foarte mari probleme cu memorarea informatiilor primite la obiecte de studiu la care acumularea unor informatii fara interpretarea lor este necesara. In schimb, chiar si la matematica observ uneori o tendinta de folosire a unor metode de memorare vizuala a locatiei unde gasesc informatia de care am nevoie pentru a putea rezolva problema in cauza. Spre exemplu, nu-mi place sa retin metodele de rezolvare, dar stiu permanent daca am mai vazut probleme pe un tipar si stiu unde sa caut procedeul de rezolvare, numai zic de aplicarea lui.

      Eu sunt de parere ca a cauta informatia necesita, asa cum ai subliniat si tu, o deprindere destul de avansata si uneori poate face diferenta. Aici ma raportez la cazurile evidente : cum cauta un ITist vs cum cauta un utilizator obisnuit. De foarte multe ori primesc intrebari de la cei din a doua categorie (chiar si din prima, dar sunt din ce in ce mai rare cazurile) ale caror raspunsuri s-ar gasi la o cautare pe Google si ajung sa le sugerez asta. Majoritatea sustin ca au cautat si in 99% din cazuri ajung sa le demonstrez contrariul. Sa nu fie respectivii atinsi suficient de tare de acelasi tipar de folosire a informatiei? 🙂

  7. Andrici Cezar spune:
    iulie 17, 2011 la 9:14 pm

    Foarte fain articolul! Eu unul tin minte sursa si in mare despre ce e vorba. Daca e ceva foarte fain sigur o tin minte complet.
    @Alex fati propriul blog si scrie acolo despre ce vrei tu. Cateodata nu ai timp sa citesti zece siteuri, asa ca intri pe WorldIT si vezi un articol bun facut din mai multe articole care probabil nu le-ai fi intalnit vreodata. Felicitari Andrei pentru articol!

  8. Andrei Petrişor spune:
    iulie 17, 2011 la 11:07 pm

    Andrei Avădănei, spusele lui Alex sunt adevărate. Ar trebui să citeşti mai bine sursa/sursele de unde ai avut inspiraţia de a scrie articolul. Există câteva idei ce nu sunt exact cum le specifici tu. Ar fi excelent dacă ai traduce şi citatele. Nu toţi sunt foarte buni cunoscători de engleză, iar prin asta ai avantaja acea categorie „dezavantajată”, nu că aş face parte din aceasta. Ca un fapt divers, corect este „linkul”, precum „browserul”, „playerul”, „gadgetul”, „driverul”, „pluginul”. Uită-te în DOOM2, lansat de Academia Română. Eu nu vă înţeleg pe voi, bloggerii. De ce nu puteţi scrie cu diacritice? În blogging e la modă să scrii articole cu diacrtice, dar în afara articolelor gata, nu mai puteţi să le folosiţi. De ce? Nu aţi înţeles pe deplin de ce trebuie folosite, ci doar cu scopul de a fi „cool”.

  9. Andrei Avădănei spune:
    iulie 17, 2011 la 11:38 pm

    @Andrei Petrişor

    Salutare!

    1. Daca tot ai pierdut 5 minute pentru a-mi lasa comentariul, de ce nu te-ai obosit sa-i dai si valoare? Nu am avut nicaieri pretentia sa sugerez ca e doar o traducere. Eu am interpretat, adaugat, eliminat dupa cum am crezut de cuviinta.

    2. Am pretentia sa cred in cititorii mei si in abilitatile lor de a intelege destul de bine engleza, altfel nu au ce cauta in acest domeniu. Daca esti atent, eu citatele le dau doar pentru a intari concluzia acestora. Un citat, nu este ceva care poti traduce pentru ca si traducerile reprezinta interpretari ce pot deforma. De aceea Biblia are mii de variante.

    3. Nu cred ca era cazul sa discutam de DOOM2, mai ales ca nu era cazul.

    4. Atata timp cat nu vad o problema majora in transmiterea mesajului, cu ce te dezavantajeaza lipsa diacriticilor?

    P.S: Sa fie doar o coincidenta aparitia ta si a lui Alex, doi cititori care nu au comentat pana acum si care au atacat acelasi lucru, pe blog?

    LE : Comentariile viitoare vor fi acceptate doar daca aduc un plus de valoare articolului, in fond pentru asta exista. Pentru restul, exista formular de contact.

  10. Adrian Craciun spune:
    iulie 19, 2011 la 9:43 am

    Unele persoane se obosesc sa traduca articole interesante si altii ii critica pentru asta.
    Si ca sa fiu la subiect eu cred ca evoluam in bine. Adica este mult mai important sa stii sa cauti o informatie dacat sa o retii. Fiindca peste un an acea informatie poate sa nu mai fie valabila.


  • Facebook

    WorldIT.info
  • Ultimele Atacuri Cibernetice din Romania – RO Hacked

    [wp_rss_retriever url="https://rohacked.bit-sentinel.com/feed/" excerpt="none" items="5" read_more="false" new_window="true" thumbnail="false" cache="0"] RO Hacked este registrul atacurilor cibernetice din România.
  • Caută

  • Articole Recomandate

    • Recent Posts
    • Tags
    • Număr record de participanți la DefCamp 2015, cel mai important eveniment dedicat securității cibernetice din Europe Centrala si de Estdecembrie 2, 2015
    • La DefCamp 2015 vei afla prin ce tehnici pot fi evitate măsurile de securitate ale sistemelor informatice criticeoctombrie 16, 2015
    • Ultima sansa sa rezervi bilete de tip Early Bird la DefCamp 2015septembrie 1, 2015
    • 15 sfaturi despre cum poti deveni un programator bun venite de la specialisti romaniaugust 4, 2015
    • algoritmica Android antivirus Apple Avadanei Andrei benzi desenate BitDefender blog browser C++ Chrome concurs eveniment Facebook Firefox Google google chrome hacking html5 infografic informatica internet Internet Explorer IT javascript linux Microsoft Mozilla Firefox online PHP programare retea sociala review Romania securitate Tehnologie Twitter web Windows Windows 7 Wordpress WorldIT worldit.info Yahoo! YouTube
  • ianuarie 2023
    L Ma Mi J V S D
     1
    2345678
    9101112131415
    16171819202122
    23242526272829
    3031  
    « dec.    
  • Link-uri Sponsorizate

    • laptop second hand

    • Calculatoare Second Hand

    • cod voucher pc garage

  • Home
  • Tehnic
  • Altele
  • Cum ne afectează Google memoria?
  • Important

    • Bit Sentinel
    • Centrul de Cercetare în Securitate Informatică din România
    • DefCamp
  • Prieteni

    • BetiT.ro
    • bijuterii handmade
    • Computerica | Resurse gratuite PC
    • Descopera.org
    • Gadgeturi si IT – Giz.ro
  • Prieteni

    • PC – Config
    • RO Hacked
    • Stiri IT

Copyright © 2009-2014 WORLDIT. Toate drepturile Rezervate.
Termeni și condiții | Contact | Licența Creative Commons