De ce localizarea nu a mers în cazul avionului prăbușit în Munții Apuseni?

UPDATE: Poliţia Română nu a utilizat sistemul de localizare pentru că nu era vorba de infractori

Doi oameni au murit luni, 20 ianuarie, după ce un avion de mici dimensiuni a căzut, în împrejurări neelucidate încă, în zona Beius, victimele fiind găsite de un pădurar, la circa șase ore după ce unul dintre pasageri a sunat la 112 pentru a anunța accidentul. La momentul anunțării accidentului, toți cei șapte pasageri erau în viață.

De atunci și până acum toată presa a explodat în încercarea de a găsi o explicație pentru reacția extrem de îndelungată de la momentul accidentului și până la găsirea celor șapte pasageri.

Teamnet Internațional este furnizorul serviciilor critice în situații de urgență

S-a descoperit că Teamnet Internațional, care a făcut parte din grupul Asesoft al lui Sebastian Ghita, este furnizorul a doua servicii critice în situații de urgență precum accidentul aviatic din Apuseni. Astfel, Teamnet furnizează softul de planificare și coordonare a misiunilor de căutare și salvare de către Romatsa (Administrația Romană a Serviciilor de Trafic Aerian), precum și partea software și de localizare GIS pe hartă pentru serviciul 112 gestionat de STS. În 2009, data atribuirii contractului cu Romatsa, Teamnet făcea parte din grupul Asesoft, al cărui pachet majoritar era deținut de Sebastian Ghita. Acum, acționar majoritar al Teamnet este Bogdan Padiu, care este si CEO, conform Hotnews.

STS susține că localizarea s-a realizat potrivit legii

În această dimineață a apărut și prima reacție din partea instituției suspectate puternic că ar fi responsabilă pentru identificarea locației exacte a victimelor. Ei susțin că identificarea s-a realizat conform prevederilor legale și toate informațiile ce le-au avut au fost puse la dispoziția autorităților competente.

„Localizarea locului evenimentului (n.a tragedia din Munții Apuseni) în Sistemul 112, s-a realizat potrivit prevederilor legale, pe baza informațiilor furnizate de operatorii de comunicații mobile odată cu primirea primului apel la 112, respectiv la nivelul sectorului celulei din care a fost generat acesta și a fost pusă la dispoziția instituțiilor care au participat la operațiunea de căutare și salvare”, a transmis marți biroul de presă al STS.

Potrivit, dcnews Serviciul de Telecomunicații Speciale nu a putut identifica locul accidentului în baza telefonului mobil deoarece în zonele cu populație redusă celulele de telefonie mobilă sunt amplasate la distanțe foarte mari, acoperind 600-700 kilometri pătrați.

Șeful Salvamont Sibiu, Adrian David explică că localizarea s-a realizat doar cu o celulă GSM

Șeful Salvamont Sibiu, Adrian David, a explicat pentru RFI că în zona montană este posibil ca un apel să fie identificat cu dificultate, chiar dacă în zonă există semnal. Totul depinde de câte celule GSM sunt captate în timpul apelului. Dacă, de exemplu, sunt sub trei celule GSM, apelul poate apărea că a fost efectuat din județul Brasov, chiar dacă el a fost efectuat din județul Sibiu.

„În mod normal un apel la 112 este localizat în funcție de celula pe care o deschide de pe un pilon. Se face prin triangulație – dacă se deschid trei celule se știe exact locul în care s-a făcut apelul. În situația în care se deschide o singură celulă sau două, localizarea este foarte grea. Știu asta pentru că au fost situații în Munții Fagaras în care am încercat să localizăm niște turiști rătăciți și tocmai din cauza faptului că s-a deschis doar o celulă, n-am putut identifica locul exact. Deci tehnic este normal să se petreacă așa ceva.”, a declarat Adrian David.

Puterea de emisie, timing advance – parametri ce ar fi putut schimba situația

Bogdan Alecu, specialist pe securitatea mobilelor și speaker la conferințe globale și locale de securitate informatică precum DefCon lansează câteva întrebări pe profilul de Facebook personal, neintelegand de ce a fost atât de multă comoditate.

„Cat de greu vă era să transmiteți toate informațiile pe care le aveți despre locația unui telefon? Ah, habar nu aveți că există și alți parametri precum putere de emisie, timing advance care reduc considerabil zona în care se află un telefon pina la CEL MULT 5km. Și de ce nu le transmiteți către STS în momentul apelului 112? E mai comod să trimiți doar ID-ul celulei și unde se află BTS-ul care emite pe acea celulă?”, a afirmat Bogdan Alecu.

L-am rugat pe Bogdan să aducă câteva explicații suplimentare pentru worldit.info pentru a lămuri pe toată lumea sceptică.

În general site-urile (stâlpii) de telefonie sunt tri-sectorizate, adică au câte o antenă ce acoperă câte un sector cu o deschidere de 120 grade. În momentul instalării antenelor se stabilește deja fiecare pe ce sector va fi, id-ul celulei cu care trimite, altitudinea, înclinarea. Pe lingă aceste informații mai există și altele care pot ajuta la localizare.

Imagine Orange BA_0323 (c) Bogdan Alecu

„Puterea de emisie (dBm) (1) și Timing Advance (2): cu cat semnalul este mai slab, cu atât puterea de emisie crește. Valoarea pentru Timing Advance corespunde duratei de timp necesare pentru ca semnalul emis de telefon să ajungă la BTS (la antena operatorului). Astfel în imaginea de mai jos se observă că puterea de recepție (3) este foarte mică – practic ne aflăm exact lingă antenă – cu o valoare TA egală cu 0, adică suntem la maxim 550m de antena.
Așadar știm deja direcția în care se află o persoană și o locație aproximativă a acesteia. Chiar dacă apelul apare a veni de la o celulă aflată într-o altă localitate, atunci cind iți vin și ceilalți parametrii de rețea observi că de fapt apelul sosește de la 20 km distanță. Totuși există și alte date ce pot determina o localizare mai precisă:
– drumul parcurs de avion și ultima poziție cunoscută
– alți parametrii de rețea (Angle of Arival, Round-Trip-Time-of-Flight, etc)
– parametrii de la celalte telefoane mobile – din cite am înțeles nu era doar un singur telefon

Desigur, nici o metodă din cele expuse anterior nu oferă o precizie milimetrică, dar ajută enorm la restrângerea ariei de căutare.”, explică Alecu, pentru worldit.info.

RRLP pentru apelurile de urgență

„Totodată am înțeles că la noi rețelele nu ar folosi RRLP (Radio Resource Location Services Protocol) pentru apelurile de urgență – că n-au fost obligate, cine știe – însă ar fi putut folosi în acest caz RRLP fără absolut niciun obstacol. Chiar dacă pilotul sau echipajul habar nu aveau cum se folosește GPS-ul, operatorul de telefonie ar fi cerut telefonului să transmită locația sa exactă (cu alte cuvinte ar fi activat localizarea GPS de la distanță), în momentul efectuării apelului de urgență. Și toate astea FĂRĂ NICI O INVESTIȚIE financiară din partea operatorului. Orice ar spune operatorii că i-ar costa nu știu cat e total fals, aruncat cu praf în ochi doar pentru a-și mai crește tarifele și salariile.”, adaugă Alecu.

Celule GSM mobile, soluție ce ar fi mers în situația aceasta

Pornind de la proiectul realizat de organele abilitate din Islanda pentru a putea identifica oameni în desert mai ușor, Bogdan Alecu a prezentat în 2013 la iLikeIT și TEDx Iași soluții ce ar putea fi transportate foarte ușor de salvatori pe munte, prin folosirea de software și hardware open-source construindu-se astfel o mini-rețea de telefonie mobilă.

Poliţia Română nu a utilizat sistemul de localizare pentru că nu era vorba de infractori

Poliţia Română nu a utilizat sistemul de localizare pentru că aceasta poate fi utilizat doar la localizarea infractorilor, conform Antena 3. Oamenii legii susţin că ar fi avut nevoie de acordul unui judecător pentru a folosi dispoyitivul, despre care susţineau că are ca scop principal salvarea de vieţi omeneşti. Numai că, fără ordin judecătoresc, poliţiştii nu au putut intercepta şi localiza semnalul telefoanelor celor aflaţi în avion.
În prezent sistemul, care a costat aproape 3 milioane de lei, este folosit pentru interceptări şi localizarea unor persoane cercetate penal.

Mai multe detalii aici.

În concluzie

Situația ar fi fost mai bună dacă investițiile s-ar fi făcut într-un mod responsabil. Nu trebuie contestate sistemele implementate în acest moment însă trebuie contestat faptul că nu s-au luat în calcul măsuri pentru astfel de situații de urgență extrem de grave. Unde sunt scenariile? Chiar a fost necesar ca niște localnici să identifice oamenii folosind variantele învechite/clasice? Probabil în curând se va astupa și acest caz iar noi rămânem doar cu un avion vechi și două persoane fără vină în minus. Pe scurt, avem tehnologie dar nu știm cine cunoaște cum să o folosească.