Universuri Paralele: Exista oare?

„Multiversul nu mai este doar un model, este o consecinta a modelelor noastre.”

~Aurelian Barrau, specialist in fizica particulelor de la CERN

Blockbuster-ul hollywoodian, The Golden Compass (Busola de Aur), adaptat dupa primul volum al trilogiei sci-fi al lui Pullman, contureaza mai multe universuri ca o realitate printre multe altele, dar cat de realistica este aceasta intriga? Desi nu a fost inca demonstrata, multi fizicieni cu renume sunt de parere ca exista motive sa creada ca dimensiunile paralele ar putea totusi exista.

„Ideea de universuri multiple este mult mai mult decat o inventie fantastica – apare intr-un mod natural in interiorul multor teorii stiintifice si merita sa fie luata in serios.” – Aurelian Barrau, cercetator francez de la CERN.

Sunt multe teorii competitive bazate pe ideea de universuri paralele, dar ideea de baza este urmatoarea: daca universul este infinit, atunci tot ce s-ar putea intampla, deja s-a petrecut, se petrece, sau se va petrece.

Potrivit mecanicii cuantice, nicio particula la nivel subatomic nu poate exista, pana nu este observata. Pana atunci, particulele ocupa superpozitii incerte, in care pot avea spinuri „up” (sus) si „down” (jos) simultan, sau pot aparea in diferite locatii in acelasi timp. Doar observarea acestora se pare ca le tintuieste locului, la o anumita stare a realitatii. Oamenii de stiinta inca nu au o explicatie perfecta asupra acestor „anomalii”, dar asta nu impiedica fenomenul sa se produca.

Particulele care nu au fost puse inca „sub microscop” pot fi descrise ca unde, reprezentand un set de multiple stari. Cand un observator face o masuratoare asupra lor, particulele se stabilesc pe una din aceste multiple optiuni, iar aceasta este o dovada a existentei universurilor multiple.

Matematiceanul Hugh Everett a publicat o lucrare in 1957, cat inca era student la universitatea Princeton. In aceasta a demonstrat ca teoria cuantica prezice cum o realitate „clasica” se va rupe treptat in realitati separate, dar care exista simultan.

„Aceasta teorie nu se bazeaza decat pe ecuatiile fundamentale ce descriu mecanica cuantica.” spune Barrau. „Aceste lumi nu sunt separate spatial, dar exista ca universuri paralele”.

Deoarece, in parte, aceasta idee este atat de incomfortabil de ciudata, a ajuns respinsa ca sci-fi de multi critici. Dar sunt multi sustinatori respectati ai teoriei – un grup care castiga noi adepti din cauza dovezilor tot mai des decoperite.

O investigatie realizata de universitatea Oxford – prezinta in premiera – o demonstratie matematica, care ne aduce mai aproape de adevar. Cercetarile lor demonstreaza ca Everett chiar era pe drumul cel bun, cand a inventat teoria multiversului. Echipa de la Oxford, condusa de doctor David Deutsch, a aratat matematic, ca o structura arborescenta creata de univers la ruperea in versiuni paralele, poate explica natura probabilistica a rezultatelor mecanicii cuantice.

Lucrarea aduce cu dansa o implicatie ciudata. Ideea de universuri paralele ar putea narui una din problemele cheie a calatoriei in timp. De cand marele logician Kurt Godel i-a dat credibilitate in 1949, multi distinsi fizicieni s-au impotrivit calatoriei in timp, deoarece ar submina ideea de cauza si efect. Un exemplu clasic ar fi paradoxul bunicului, unde un calator in timp se intoarce pentru a-si omori bunicul astfel ca el sa nu se nasca.

Dar daca universurile paralele exista, atunci aceste aparente paradoxuri ar fi ingropate. Deutsch ne spune, ca, in acest caz deplasarea in timp defapt s-ar produce in diferite stari ale realitatii. De asemenea acesta admite faptul ca pana sa se manipuleze spatiu-timpul pentru ca aceste sarituri sa fie posibile, mai sunt multi pasi de parcurs si descoperit.

„Multi autori de stiintifico fantastic au sugerat ca, problema calatoriei in timp va fi solutionata de universurile paralele, dar in lucrarile mele, aceasta concluzie este dedusa chiar din teoria cuantica.”

Linia subtire ce desparte fizica de metafizica nu este definita de faptul ca ar putea fi observata ci ca ar putea fi testata, insista Tegmark.

Este probabil ca multiversurile, modele bazate pe fizica moderna, sa fie empiric testabile, prezise si/sau dezaprobate, relateaza Tegmark.

Traducere begood.

Pentru mai multe detalii :
http://www.dailygalaxy.com/my_weblog/2007/09/n–one-of-the-m.html
http://physorg.com/news118241154.html
http://www.telegraph.co.uk/earth/main.jhtml?xml=/earth/2007/09/21/sciuni121.xml